Homo politicus la Prefectura
Simti frustrare atunci cind intri in contact cu administratia locala, ai sentimentul ca scopul omului este sa obtina prin orice cai puterea. Maxima „scopul scuza mijloacele“ se muleaza perfect pe haina sefilor administratiei. Am senzatia de ceva timp ca in Prefectura ieseana se duce o lupta ascunsa intre Nicusor Paduraru si ex-prefectul Radu Prisacaru. Desi ambii sint liberali.
Radu Prisacaru a fost implicat intr-un dosar cu acuze de luare de mita, iar acum incearca pe toate caile sa-si restaureze credibilitatea… In ultimele discursuri publice il ameninta pe Paduraru ca si-ar putea pierde functia, sutinind ca intentioneaza sa reintre in viata publica, si ii transmite ca este slab ca prefect. Ii spune direct „tu nici macar nu esti prefect interimar, cum iti zice presa, ci persoana desemnata sa exercite temporar functia de prefect. Postul e al meu.“ Actualul prefect Nicusor Paduraru pare speriat de posibilitatea de a-si pierde functia. Pare plauzibil ca, pentru a-si mentine scaunul, Paduraru sa fi tinut departe de ochii institutiilor cu putere de decizie anumite documente care l-ar fi ajutat pe Prisacaru in solutionarea favorabila a procesului. Dar e la fel de plauzibil ca Prisacaru, la rindul lui, sa recurga la presiuni pentru a-si spala vina, folosindu-se chiar si de „slabiciunea“ prefectului interimar. „El nu a vrut sa trimita toate documentele solicitate de DNA, m-a «lucrat» impreuna cu subprefectul Leonte, care nu m-a vrut de cind eram prefect“, asa ar suna „monologul“ public al lui Prisacaru. Actualul prefect a luat multe decizii care arata sentimente de panica, pina si discursul lui ar putea fi o dovada in acest sens. „Eu nu fac afirmatii politice. Prefectura este apolitica“, spune adesea Paduraru. Daca ar fi sa facem putina psihanaliza, afirmatia s-ar traduce de fapt in: „imi e frica sa nu fiu dat afara de politica“. „M-am ferit de dosarul Prisacaru ca de dracu“, conchidea Paduraru in urma cu ceva timp… O alta actiune care dezvaluie panica s-a desfasurat in urma cu citeva luni, cind democratul Petru Movila a intrat din senin in biroul prefectului cu niste numaratori, aluzie la Adomnitei, care gresise numarul stelelor de pe steagul UE. Era clar o aluzie la incompetenta liberalilor. Imediat, Paduraru a pus jandarmii, pentru a interzice accesul anumitor persoane la biroul lui si al celor doi subprefecti fara sa fie instiintat. „Imi e frica de politica. As putea sa-mi pierd functia. Daca vin iar, eu nu stiu ce sa fac…“, s-ar traduce din nou actiunea lui Paduraru. Prisacaru continua cu detasare lupta ascunsa la adresa lui Paduraru. „Pe mine lumea ma vrea, ma cunoaste, tu cine esti? Daca as arata o poza cu tine, nu te-ar recunoaste nici macar angajatii institutiilor deconcentrate, care se afla in subordinea Prefecturii“, ar putea vocifera ex-prefectul. A gasit si instrumentul pentru a-si fundamenta parerea: un sondaj de opinie, pe care il va da publicitatii in citeva saptamini. Dar sondajele de opinie pot fi falsificate pentru a induce oamenilor anumite credinte politice, pentru a mentine treaza atentia. „Dupa cum se poate constata in urma unor sondaje de opinie realizate de institutul X, iesenii inca ma vor, asa ca am decis sa reintru in viata publica“, ar putea argumenta Prisacaru. Ramine de vazut cine va cistiga functia, daca va fi unul dintre cei doi posibili candidati. Ramine de vazut daca cel care o va cistiga merita cu adevarat sa fie prefect al Iasului. Mi-a placut teribil maxima lui Tagore dintr-o carte despre intelepciune. „Cine se straduieste sa-si largeasca viata trebuie sa dea ca sa cistige si sa nu doreasca!“
Jurnalul de Est
publicat 24.09.2007
3 comentarii:
Dati-va cu parerea...pentru mine e suficient "editorialul"!
Daca mi-as da cu parerea aici, m-as compromite. E de ajuns "editorislul" =)) tau
Azi mam dus la Prefectura sa ma odihnesc. Dar na-m putut, ca era mai multe sedinte. La una noi aveam voie, la a doua si a treia nu aveam. De ce? nici pana azi nu stiu. Am si intrebat! "De ce nu avem dom'le voie?!". Dar factorii de decizie ma evitat (pentru a cata oara!). In fine. A-m intrat la o sedinta cu primarii sa scriu, sa castig o bucata de paine. Cand a-m intrat, la-m vazut pe Baluba (asa ii zicem noi, c-ai mare si gras) cum stresa un primar. "Si cate blocuri ziceati ca aveti in comuna?", intreba Baluba. "Nu avem dom'le blocuri la noi, nu s-au construit", zice edilu'. "Da' mai incolo no sa ave-ti?", i-a taiato Baluba si ia intors smechereste spatele. M-am ras vre-un minunt in dreptul unei perdele (sa nu ma vada nimeni) si m-am asezat pe un scaun sa ascult. Subiectu era tare. In sfarsit! De la cimentul care transforma glodul in asfalt, lansat de Profir, n-am mai prin asa o gusha buna. Primarii erau numai ochi (si urechi) toti. Li se oferea sansa sa-si bage turbine eoliene in sat, ca sa nu mai fure curent de la E.ON cand sudeaza. In timp ce notam pasajele interesante, ma si gandeam la o poza cu un primar gras, care sta cu familia langa o turbina eoliana si zambeste. As f-i rupt concurenta. De fapt, noi n-avem. In fine. Cert e ca, deodata, am intrat in stare de alarma. Cod galben, cum spune bunicamea. Ma gandeam ce ti-e si cu Uniunea asta Europeana. Daca intoarce vreun diliman turbina eoliana invers si, in loc sa traga vantu', il improashca spre sat. Va dati seama?! Mor oameni, mor cainii... si putinii tineri care au mai ramas sa lucreze pamantul ar fi dusi d-ea dura spre oras, inainte ca echipele de interventie ale ISU sa mai poate face ceva. Nu. Ideea cu elioenele e prea riscanta. In alta tara, da. Poate ar merge. La noi insa, tre' sa iei in considerare foarte adanc factoru uman. Eu i-am zis si lu' Baluba: "Coane, nu scriu. Pe onoarea mea. M-as blestema in timp". "Nici eu nu dau nimic, mi-a raspuns, daca nu e cu blocuri, pardon". Si neam dus sa ne racorim in Joker, ca era foarte aglomerat in Institutia Prefectului.
Trimiteți un comentariu